Osteomul sinusului frontal

Există tumori care se formează din țesutul osos, de regulă ele sunt benigne. Astfel de neoplasme includ osteomul sinusului frontal. Dezvoltarea sa are loc foarte încet și, pentru o lungă perioadă de timp, poate trece neobservată, mai ales dacă tumoarea este localizată pe suprafața exterioară a oaselor craniului.

Cauzele osteomului sinusurilor frontale drepte și drepte

Nu există date precise privind factorii care determină creșterea tumorilor osoase patologice. Mai multe teorii:

Simptomele și diagnosticul osteomului sinusului frontal

În cele mai multe cazuri clinice, semnele unei tumori nu sunt observate datorită localizării sale - pe suprafața exterioară a țesutului osos. Diagnosticul în această situație se face după o examinare cu raze X, numită în legătură cu o altă boală.

Mai rar, osteomul se află în interiorul sinusului frontal și, pe măsură ce crește, provoacă următoarele simptome:

Principala problemă în diagnosticare este că manifestările clinice ale bolii în cauză sunt similare cu alte procese oncologice, cum ar fi carcinomul, osteocondromul, fibromul, osteosarcomul. De asemenea, osteomia poate să semene cu poliomielita cronică.

Diagnosticul constă în examinarea radiografică a țesutului osos în zona selectată, tomografie computerizată (CT).

Tratamentul osteomului sinusului frontal

Cu o tumoră cu creștere lentă localizată pe suprafața exterioară a osului, se recomandă monitorizarea regulată cu CT. Dacă neoplasmul nu cauzează durere și disconfort, tratamentul special nu este necesar.

În acele cazuri în care osteomul comprimă terminațiile nervoase și provoacă unul sau mai multe dintre simptomele de mai sus, intervenția chirurgicală este prescrisă. Nu există un tratament conservator de droguri pentru o tumoră.

Operație pentru eliminarea osteomului sinusului frontal

Astăzi, există două metode de efectuare a unor astfel de operații: clasice și endoscopice:

  1. Prima metodă este utilizată cu dimensiuni impresionante ale creșterii și presupune accesul extern la neoplasm. Această intervenție chirurgicală este foarte traumatică și necesită o perioadă lungă de recuperare (aproximativ 1-2 luni), după ce există cicatrici destul de vizibile și poate fi necesară corecție plastică.
  2. A doua metodă este minim invazivă. Se efectuează 2-3 perforări în zona osteomului, în care sunt introduse instrumente flexibile speciale și o cameră video microscopică, permițând chirurgului să monitorizeze progresul operației în timp real. Această operație este mai bine tolerată de către pacienți, implică recuperarea rapidă și vindecarea țesuturilor moi, aproape nu lasă cicatrici.

Este important de observat că atunci când se efectuează manipulări chirurgicale, atât clasice, cât și endoscopice, nu se elimină numai osteomul, ci și o parte a țesutului osos sănătos în jurul acestuia și sub tumoare. Aceasta se face pentru a elimina complet toate celulele osoase modificate patologic, precum și pentru a evita o posibilă reapariție a bolii și creșterea repetată a neoplasmului în același loc.

Ambele operații sunt efectuate sub anestezie generală timp de 1-2 ore, în funcție de dimensiunea și localizarea osteomului.